În acest an, pe 12 iunie 2024 se sărbătorește în Israel Sărbătoarea Shavuot, cunoscută de mulți creștini ca Sărbătoarea Săptămânilor, este una dintre cele trei sărbători de pelerinaj din Biblie.

În Tora, Dumnezeu a poruncit tuturor bărbaților israeliți să apară înaintea Lui de trei ori pe an.

În Cartea Exodului, Shavuot este numită pentru prima dată “sărbătoarea recoltei” și este definită ca “sărbătoarea primelor roade” – în Israel, aceasta se referă la recoltele de cereale.

Citim:

“De trei ori pe an, să ții sărbători în cinstea Mea. Să ții Sărbătoarea Azimelor. Așa cum ți-am poruncit, să mănânci azime timp de șapte zile, la vremea hotărâtă, și anume în luna Abib, pentru că în luna aceasta ai ieșit din Egipt. Nimeni să nu se înfățișeze înaintea Mea cu mâinile goale.  Să ții Sărbătoarea Recoltei, a primelor roade ale muncii tale, din ceea ce ai semănat pe câmp.  Să ții Sărbătoarea Culesului la sfârșitul anului, atunci când strângi de pe câmp rodul muncii tale. De trei ori pe an, toți bărbații să se înfățișeze înaintea Stăpânului Domn.” (Exodul 23:14-17, NTR)

Interesant este că, deoarece recolta de orz vine înaintea recoltei de grâu, au existat două jertfe de prim rod făcute la Templu în timpul lui Isus. Prima a fost oferirea unui snop de orz (numit “omer” în ebraică) în a doua zi a festivalului Paștelui.

Deoarece orzul tocmai devenea copt în preajma Paștelui, oferirea omerului reprezenta speranța recoltei viitoare de orz și apoi de grâu.

În acest exemplu, putem vedea două adevăruri. Primul este modul în care învierea lui Isus reprezintă cele dintâi roade ale învierii morților, așa cum spune Pavel în 1 Corinteni 15.20: “Dar Mesia a înviat din morți, fiind pârga celor adormiți.”

Al doilea adevăr este extras din cele două tipuri de grâu recoltate în două momente diferite, mai întâi orzul urmat de grâu, care indică cele două recolte spirituale diferite despre care vorbește Pavel în Romani 9-11: Israel și Neamuri.

La scurt timp după perioada celui de-al doilea templu, a devenit obișnuit să se citească Cartea lui Rut în timpul sărbătorii Shavuot.

Rut este o carte scurtă care conține tema iubirii răscumpărătoare și, deoarece are loc în timpul secerișului, pare potrivit să citim povestea în timpul sărbătorii recoltei.

Cartea Rut prezintă istoria celui mai faimos conducător al Israelului, regele David, spunând povestea unei femei străine, Rut Moabita, care se încrede în Dumnezeul lui Israel și își afirmă dreptul de a culege din cerealele căzute ale recoltei de orz.

Îndrăzneala lui Rut (am putea spune chutzpah) este recunoscută de proprietarul terenului Boaz, care o vede pe Rut ca pe o femeie virtuoasă. Acționând ca “răscumpărătorul ei rudă”, Boaz se căsătorește apoi cu ea și împreună încep în cele din urmă linia lui David – descendența lui Mesia al nostru.

Istorisirea vorbește despre unirea a două popoare, Israel și Neamuri, prin credință și credincioșie față de Dumnezeul lui Israel.

Din acea uniune a venit Cel Promis, Yeshua, care unește evreii și neamurile într-un nou legământ cu El Însuși în centru. Dumnezeu i-a promis lui Avraam că “sămânța” lui va fi o binecuvântare pentru toate națiunile. Și vedem că prin mesajul lui Isus oamenii din fiecare națiune au ajuns, într-adevăr, să se încreadă în Dumnezeul lui Israel.

Înțelepții evrei au recunoscut, de asemenea, că actul lui Dumnezeu de a da Legea la Muntele Sinai a avut loc și în timpul Shavuot. De fapt, rabinii spun o poveste că atunci când Dumnezeu a vrut să ofere Tora omenirii, El a vorbit-o în toate limbile făcute de om, despre care rabinii au spus că erau 70 la acea vreme.

Numărul 70 provine din povestea lui Noe din Geneza 11, în care sunt menționați 70 de descendenți ai lui Noe. Acestea reprezintă 70 de grupuri de oameni din lume, fiecare cu propria limbă, conform tradiției celui de-al doilea templu.

Credința tradițională că cei 70 de descendenți ai lui Noe reprezintă națiunile lumii este aparent legată de cei 70 de ucenici pe care Isus i-a trimis în Luca 10. (Unele manuscrise spun 72, ceea ce reflectă diferențele dintre versiunile ebraice și grecești ale Vechiului Testament.) În aceasta, Îl putem vedea pe Isus semnalând intenția lui Dumnezeu de a răscumpăra întreaga lume, evrei și neamuri.

În istorisirea Cincizecimii (Rusaliile înseamnă a 50-a și se referă la numărarea lui 'omer) din cartea Faptele Apostolilor, vedem aceeași idee că mesajul lui Dumnezeu este dat în limbile oamenilor.

În acel moment, Dumnezeu a indicat că promisiunea Sa dată profetului Ioel se împlinea în cele din urmă.

Petru a recunoscut acest adevăr, citând promisiunea lui Dumnezeu de a turna Duhul Său peste orice făptură (peste toată omenirea) înainte de venirea Zilei Domnului.

În cartea Faptele Apostolilor, citim:

“Ci aceasta este ceea ce a fost spus prin profetul Ioel: ‘În zilele de pe urmă, zice Dumnezeu, voi turna din Duhul Meu peste orice om. Fiii și fiicele voastre vor profeți, tinerii voștri vor avea viziuni, iar bătrânii voștri vor avea vise! Chiar și peste robii Mei și peste roabele Mele voi turna din Duhul Meu în acele zile și vor profeți. Voi face minuni sus în cer și semne jos pe pământ, sânge, foc și coloane de fum. Soarele se va preface în întuneric, iar luna în sânge, înainte să vină ziua cea mare și glorioasă a Domnului. Atunci oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit!’” (Faptele Apostolilor 2:16-21, NTR)

Fie ca noi să așteptăm cu nerăbdare acea zi, în timp ce sărbătorim dăruirea Torei, dăruirea Duhului și răscumpărarea evreilor și a neamurilor.

Acest material a apărut inițial pe 25 mai 2023 în site-ul All Israel News (de unde a fost preluat și adaptat). Tradus și folosit cu permisiunea în scris din partea allisrael.com.